Convorbire cu FLORICA ROTARIU, Inspector pentru învăţământul primar la ISJ Botoşani

DorohoiNews: Doamnă inspector, aţi fost recent numită la „timona” învăţământului primar botoşănean. Cum se înfăţişează acesta la o primă examinare?
Florica Rotariu: Aș putea spune că acum am avut ocazia să constat că nu m-am înșelat atunci când, în calitate de președinte al AIJBt, susțineam că în județul Botoșani cadrele didactice își defășoară activitatea cu responsabilitate, dăruire și profesionalism. Activitatea  instructiv- educativă, desfășurată la nivelul învățământului primar, respectă rigorile unui învățământ de calitate. În general, avem cadre didactice foarte bine pregătite sau dornice de perfecționare, cu har pedagogic, profund ancorate în activitatea școlii,  avem copii dornici de cunoaștere și cu un potențial intelectual ridicat, precum și părinți care colaborează foarte bine cu școala.  Există și excepții, ca în orice domeniu, dar într-un procent foarte mic.

DorohoiNews: Vă rugăm să faceţi o caracterizare a situaţiei învăţământului în mediul rural din judeţ.
Florica Rotariu: Pentru a face o caracterizare completă și complexă, ar trebui să cunosc foarte bine situația din școlile mediului rural, ceea ce ar presupune o perioadă de timp mai îndelungată ... Totuși, am să încerc să descriu ceea ce am observat cu prilejul inspecțiilor tematice/ școlare generale/ speciale sau a cercurilor pedagogice la care am participat,  în calitate  de inspector pentru învățământul primar: este de remarcat preocuparea colegilor mei pentru un demers didactic de calitate, reflectată prin  proiecte didactice foarte bine documentate, material didactic funcțional, metode de lucru din sfera strategiilor didactice activ- participative, centrarea învățământului pe elev, pentru progresul școlar al elevilor etc.
Am fost plăcut impresionată de maniera de lucru a celor mai multe dintre cadrele didactice la ale căror lecții am asistat, de cadrul ambiental în care își desfășoară activitatea… Profesionalismul și creativitatea dascălilor botoșăneni și-au pus amprenta asupra școlilor din județ. Școlile arată mult mai bine decât acum câțiva ani (multe sunt renovate sau construcții noi) și pășești cu drag în ele. Dacă ar fi și un pic mai multă căldură, acum, în timpul iernii, cred că ar fi perfect.
De remarcat este și faptul că cei mai mulți dintre colegii care - și desfășoară activitatea în mediul rural sunt preocupati de propria lor perfecționare  profesională. Foarte mulți și-au completat studiile sau și le completează în prezent. Fișele de formare continuă demonstrează interesul pe care-l manifestă față de cursurile de formare,  participările la conferințe/ simpozioane, la activitățile comisiilor metodice sau ale cercurilor pedagogice etc.
Colectivele de elevi au început să-și lărgească orizontul, deplasându-se în afara spațiului școlar, pentru a participa la concursuri școlare(cu rezultate foarte bune), excursii, activități de proiect etc.
Școlile din mediul rural sunt coordonatoare de concursuri școlare/ festivaluri/ proiecte etc. Și în aceste școli există multe cadre didactice preocupate de creșterea prestigiului școlii în care-și desfășoară activitatea.
Aș concluziona spunând că s-au micșorat foarte mult diferențele dintre școala din mediul rural și cea din mediul urban, atât în ceea ce privește asectul școlii și cadrul ambiental, cât și în ceea ce privește calitatea procesului instructiv- educativ. În mediul rural există școli care pot concura oricând cu cele din mediul urban.

DorohoiNews: O temă actuală în acest an o reprezintă abordarea lecturii. Ce şi cât trebuie schimbat pentru a recupera interesul pentru lectură al elevilor?
Florica Rotariu: Vă voi răspunde la această întrebare printr-un citat dintr-un text intitulat ”Pledoarie pentru lectură”, pe care care l-am publicat de curând, în ghidurile pentru lectură pentru clasele I-IV: ”Într-o lume în care “nb” înseamnă “noapte bună” și “vb” semnifică “vorbim”, copiii noștri nu mai remarcă frumusețea și muzicalitatea graiului românesc și nici nu mai simt tentația de a descifra misterele textului scris.
Indiferența și dezinteresul față de lectură s-au accentuat din ce in ce mai mult, de la un an la altul, atingând cote alarmante. Deși au parcurs cu brio perioada postabecedară, elevii noștri, într-o majoritate dureroasă se întorc, fără să realizeze acest lucru, cu fiecare an ce trece, la perioada abecedară: cunosc literele și știu să le lege în silabe, silabele în cuvinte, cuvintele în propoziții și propozițiile în fraze... Citesc, scriu și cred că este suficient!!  Exercițiile de descifrare, de decodificare și de receptare a textului prezintă un interes tot mai scăzut pentru ei! Se mulțumesc să citească mecanic, o dată/de două ori, textul unei lecții, de exemplu, și să declare ca au învățat. Fară a face efortul de a pătrunde înțelesul celor citite, curând-foarte curând, vor constata că, deși citesc, înțeleg prea puțin din cele citite!! Este ca și când ar face o drumeție într-un peisaj mirific de munte, dar nu observă nimic din frumusețile acestuia și se întorc acasă, fară a fi capabili să povestească ceva din cele văzute. Asta înseamnă că și-au irosit timpul și că s-au epuizat fizic, fără nici un folos.
Consider că se impune “să ne însoțim elevii în călătoria lor” să alegem cel mai frumos traseu și să-i stimulăm, prin cele mai adecvate mijloace, să observe “cât de frumoase sunt florile”, “cât de pufoși sunt norii”, ”cât de înalți și semeți sunt brazii” etc., să-i ghidăm să vadă, să înțeleagă și să simtă, pentru ca, la final, să fie capabili să exprime în cuvinte experiența de viață trăită.”
În concluzie, avem foarte mult de recuperat, pentru a determina elevii să dea lecturii importanța pe care o are.

DorohoiNews: Care sunt proiectele dvs pe termen scurt şi mediu?
Florica Rotariu: Proiecte am multe, dar voi enumera doar câteva dintre acestea,
Pe termen scurt, îmi doresc să cunosc cât mai bine realitățile școlii botoșănene. Pentru aceasta mi-am propus să nu existe școală în care să intru, în care să nu stau de vorbă cu colegii mei din învățământul primar, în special, și să nu port un dialog constructiv, ca de la coleg la coleg, cu aceștia.
Pe termen lung, mi-am propus să schimb percepția colegilor mei asupra inspectorului de specialitate, să- i determin să înțeleagă că scopul nostru este comun: creșterea calității învățământului primar botoșănean, spre beneficiul copiilor pe care-i instruim și educăm.
Voi face tot ce-mi stă în puteri să sprijin colegii care sunt dornici de progres profesional/ de afirmare și care demonstrează acest lucru prin implicare în activitatea școlilor, în activități de formare profesională și de inovare didactică. Cu alte cuvinte, îmi doresc să sprijin și să promovez valoarea în rândul cadrelor didactice din învățământul primar.
Apoi, intenționez să schimb mentalitatea și percepția asupra metodiștilor. În opinia mea aceștia trebuie să reprezinte liantul între Inspectoratul Școlar/ inspectorul de specialitate și teritoriu. Activitatea de metodist nu constă numai în cele câteva inspecții pe care le efectuează. Metodistul trebuie să reprezinte un nume de referință la nivelul corpului profesoral judetean. Pentru aceasta, metodistul trebuie să fie foarte bine informat cu privire la didactica specialității, noutățile în domeniu, legislație etc,  pentru ca, oricând, să fie capabil să-și consilieze colegii cu mai puțină experiență sau mai puțin informați. Vom derula o activitate de formare , după care vom da publicității o bază de date, pentru ca orice coleg să știe care este metodistul cel mai apropiat/ din zonă, la care poate apela, fără reținere, pentru informații/ sfaturi/ consultări profesionale etc.
Cred că acest lucru va contribui la creșterea calității învățământului primar botoșănean. (DorohoiNews.ro)



Autor: DorohoiNews.ro

GALERIE FOTO